Cache - un cuvant cu dublu sens in domeniile hardware si software

Este foarte posibil sa fi auzit de mai multe ori despre memoria cache atunci cand fie aveai de ales un procesor, fie era vorba de a face un browser sa fie ceva mai rapid. Primul lucru pe care trebuie sa il stii este ca exista, asa cum probabil ai banuit deja, doua tipuri sau domenii de aplicabilitate ale acestui concept. 

 

In acest articol vei afla cateva informatii despre ce este memoria cache si despre diferentele intre cele doua domenii la care se aplica. 

 

Cuprins

1. Memoria cache in cadrul arhitecturii unui procesor

2. Web Cache-ul - memoria browserului  

 

1. Memoria cache in cadrul arhitecturii unui procesor

 

Atunci cand te gandesti la memoria cache a unui procesor, trebuie sa ai in vedere o componenta fizica. De aceea, aceasta mai este denumita si hardware cache si se foloseste acest termen pentru a o diferentia de alte tipuri de concepte asemanatoare.

 

Dupa cum probabil ca stii deja, un computer este dotat, printre alte componente esentiale, si cu memorie RAM - sau Random Access Memory. Dar si procesorul acestuia este prevazut cu propriul sistem, amplasat chiar in interiorul lui, care poarta denumirea de cache.

 

Ai putea crede ca un computer sau un laptop actioneaza imprevizibil, dar te-ai insela, deoarece acesta „stie” destul de multe lucruri despre tine. Procesorul inregistreaza in mod frecvent informatiile din memoria principala (RAM) in propriul cache, iar apoi le poate accesa instantaneu, fara a mai fi nevoit sa le extraga de acolo de fiecare data cand are nevoie sa execute o sarcina. 

 

Memoria cache salveaza deci informatiile, dar doar pe termen foarte scurt si numai pe acelea care sunt folosite mai des in procesul de lucru, pentru ca, atunci cand sunt necesare, procesorul sa le poata accesa automat mult mai rapid. De aceea, la inchiderea computerului toate aceste date se vor sterge. 

 

Lucrul acesta este necesar deoarece memoria RAM este mai lenta si este mai departe de procesor in arhitectura placii de baza. Cand datele sunt gasite in cache, are loc un proces care se numeste „hit cache”, ceea ce duce la o functionare mai rapida si mai eficienta a calculatorului. 

 

Deoarece memoria cache este mult mai mica decat cea RAM, datele stocate sunt doar temporare si, prin urmare, este posibil sa nu detina tot timpul informatiile de care are nevoie procesorul. Cand aceasta nu contine datele solicitate, se produce un proces care se numește „cache rate”, iar in acest caz, CPU-ul se va deplasa pe hard disk in cautarea lor si se va folosi de RAM.

 

Memoria cache a procesorului este organizata in diferite niveluri, cunoscute sub numele de L1, L2 si L3, iar fiecare dintre ele este mai rapid sau mai lent, in functie de apropierea de nucleele unitatii de procesare. 

 

Pentru a-ti face o idee, nivelurile L1 si L2 au de obicei o capacitate foarte mica, de doar cativa KB, mult mai putin decat RAM-ul sau hard disk-ul. Acest lucru este justificat: in acest caz, importanta nu este capacitatea, ci viteza.

 

De retinut este ca memoria cache a procesorului nu poate fi marita ca in cazul unui upgrade de RAM. Singurul lucru care se poate face este schimbarea in totalitate a unitatii centrale.

 

2. Web Cache-ul - memoria browserului

 

Denumita uneori si web cache, „memoria browserului” stocheaza date, informatii si bucati de cod de pe site-urile pe care le vizitezi frecvent. Acestea nu sunt depozitate temporar, ci sunt scrise direct pe hard disk-ul computerului. Aceste fragmente pot fi imagini, cod HTML, CSS si JavaScript. Practic, sunt salvate acele parti din paginile de internet care sunt statice, adica nu se modifica de la o accesare la alta.

 

Pentru a intelege mai bine ce inseamna memoria cache si rolul ei, trebuie stiut ca, deseori, continutul paginilor web poate fi greoi si, astfel, se va incarca mai greu pe terminalele individuale. Gandeste-te, de exemplu, la cele care contin imagini mari. 

 

Avand in vedere ca partile statice ale unei pagini web sunt salvate in cache, daca accesezi din nou acelasi site, vei vedea pe ecranul monitorului continutul stocat (sub forma de fisiere temporare). Dar, astfel, browserul nu mai este nevoit sa-l descarce din nou de pe Internet. Rezultatul consta in cresterea semnificativa a vitezei de navigare online.

 

Partea negativa a „cache-ului software” apare atunci cand se face o actualizare a unei pagini web sau, de exemplu, a propriului site in Wordpress sau in alt CMS.

 

La accesare, browserul va incarca datele anterioare, fara a lua in seama cea mai recenta actualizare. Apare astfel nevoia de stergere a informatiilor salvate temporar sau de golire a cache-ului. 

 

De aceea, la constructia unor pagini web care se modifica des (de exemplu, magazine online cu sute de produse si imagini), se pot face setari privind timpul de expirare al cache-ului, ceea ce va obliga browserul sa preia datele din nou de pe internet.

 

Daca te intrebi cum stergi memoria cache din browser, este bine sa retii ca acest procedeu depinde de modelul instalat pe computerul tau. La Mozilla sau Google Chrome se pot accesa setarile respective prin apasarea concomitenta a tastelor CTRL + SHIFT + DEL. 

 

De asemenea, browserele permit golirea memoriei cache numai pentru anumite site-uri web. Daca doar o singura pagina de internet sau un URL are probleme de afisare a celei mai recente versiuni, sterge cahe-ul numai acolo, lasand celelalte setari neatinse, pentru a pastra totusi o navigare fluida si rapida.

 

Asadar, dupa cum ai vazut, atunci cand auzi de memoria cache, s-ar putea sa fie vorba de lucruri diferite, desi modul de lucru este comun. Termenul face referire atat la componente fizice (hardware), cat si logice (software), care sunt utilizate pentru a stoca date temporare care pot fi accesate rapid, pentru a imbunatati viteza si performanta echipamentelor si a aplicatiilor pe care le folosesti.

 

Sursa foto: shutterstock.com