Introducere
Grupul „LAMP” este un grup de software open source care este de obicei instalat împreună pentru a activa un server care să găzduiască site-uri dinamice și aplicații web. Acest termen este un acronim care reprezintă sistemul de operare Linux cu server-ul web Apache. Datele site-ului sunt stocate în MySQL, iar conținutul dinamic este procesat de PHP.
În acest ghid, vom instala grupul LAMP pe un VPS (Virtual Private Server) CentOS 7. CentOS va respecta prima cerință: un sistem de operare Linux.
Condiție Prealabilă
Înainte de a începe acest ghid, ar trebui să aveți separat, un cont de utilizator non-root pe server-ul dvs.
Pasul Unu – Instalarea Apache
Serverul web Apache este la ora actuală cel mai popular server web din lume, ceea ce îl face o alegere excelentă pentru găzduirea unui website.
Putem instala Apache ușor folosind managerul de pachete CentOS, yum. Un manager de pachete ne permite instalarea unui software dintr-o arhivă deținută de CentOS.
În cazul nostru, putem începe prin tastarea acestor comenzi:
sudo yum install httpd
Din moment ce folosim comanda sudo, aceste operații se execută cu privilegii root. Va cere parola dvs. de utilizator pentru a vă verifica intențiile.
După aceea, server-ul dvs. este instalat.
După instalare, puteți începe Apache pe VPS:
sudo systemctl start httpd.service
Puteți face o verificare la fața locului imediat pentru a vedea dacă totul a decurs conform planului, accesând adresa IP publică în browser-ul dvs. web (a se vedea nota de la punctul următor pentru a afla care este adresa IP publică în cazul în care nu dețineți această informație):
http://your_server_IP_address/
Veți vedea pagina web implicită CentOS Apache, care este doar în scop informativ și de testare. Ar trebui să arate ca mai jos:
Dacă vizualizați această pagină atunci server-ul dvs. web este corect instalat.
Ultimul lucru pe care trebuie să îl faceți este să activați Apache pentru a porni la boot. Pentru a face acest lucru folosiți următoarea comandă:
sudo systemctl enable httpd.service
Cum să găsim adresa publică a server-ului
Dacă nu cunoașteți adresa IP publică a server-ului dvs. sunt o mulțime de modalități să o aflați. În mod normal, aceasta este adresa pe care o folosiți să vă conectați la server cu ajutorul SSH.
Din linia de comandă o puteți afla în câteva moduri. Primul, puteți folosi instrumentul iproute2 pentru a obține adresa tastând:
ip addr show eth0 | grep inet | awk ‘{ print $2; }’ | sed ‘s/\/.*$//’
Aceasta vă va întoarce una sau două linii. Ambele sunt adrese corecte, dar calculatorul dvs. poate folosi doar una dintre ele, așa că o puteți folosi pe care doriți.
O metodă alternativă este să folosiți o parte din afară pentru a vă spune cum se vede server-ul. Puteți face acest lucru cerându-i unui server adresa dvs. IP:
curl http://icanhazip.com
Indiferent de metoda folosită pentru a obține adresa IP, o puteți introduce în bara de adrese a browser-ului dvs. pentru a accesa server-ul.
Pasul Doi – Instalarea MySQL (MariaDB)
Acum că aveți server-ul funcțional, este timpul să instalați MariaDB, un înlocuitor MySQL. MariaDB este o comunitate dezvoltată de sistemul de management al bazelor de date MySQL. Practic, acesta va organiza și va oferi acces la baza de date în care site-ul dvs. stochează informația.
Încă o dată, putem folosi yum pentru a achiziționa și instala software-ul nostru. De această dată, vom instala de asemenea și alte pachete ajutătoare care ne vor ajuta să facem componentele noastre să funcționeze între ele:
sudo yum install mariadb-server mariadb
Când instalarea este completă, va trebui să pornim MariaDB folosind următoarea comandă:
sudo systemctl start mariadb
Acum că baza de date MySQL funcționează, va trebui să rulăm un singur script de securitate care va înlătura unele setări implicite periculoase și să limităm puțin accesul la baza noastră de date. Lansați script-ul interactiv rulând:
sudo mysql_secure_installation
Veți fi întrebat care este parola root actuală. Din moment ce abia ați instalat MySQL, cel mai probabil nu aveți o parolă, așa că o puteți lăsa liberă tastând enter. Apoi veți fi întrebat dacă doriți să setați o parolă root. Mergeți mai departe și introduceți Y, și urmați instrucțiunile:
Enter current password for root (enter for none):
OK, successfully used password, moving on…
Setting the root password ensures that nobody can log into the MariaDB
root user without the proper authorization.
New password: password
Re-enter new password: password
Password updated successfully!
Reloading privilege tables..
… Success!
Pentru restul întrebărilor, va trebui să apăsați tasta „ENTER” pentru fiecare întrebare pentru a accepta valorile implicite. Aceasta va înlătura utilizatorii simpli și bazele de date, va dezactiva autentificările de la distanță și va încărca acele reguli ca MySQL să respecte imediat schimbările pe care le-am făcut.
Ultimul lucru pe care veți dori să îl faceți este să activați MariaDB pentru a porni la boot. Folosiți următoarea comandă pentru a face acest lucru:
sudo systemctl enable mariadb.service
În acest moment sistemul de bază de date este acum configurat și putem merge mai departe.
Pasul Trei – Instalarea PHP
PHP este componenta noastră de configurare care va procesa codurile pentru a afișa conținutul dinamic. Poate rula scripturi, se poate conecta la baza de date MySQL pentru a obține informații și poate înmâna conținutul procesat mai departe server-ului dvs. pentru a-l afișa.
Încă o dată putem folosi sistemul yum pentru a instala componentele noastre. Vom include de asemenea pachetul php-mysql:
sudo yum install php php-mysql
Acesta ar trebui să instaleze PHP fără probleme. Va trebui să restartăm server-ul web Apache pentru a funcționa PHP. Putem face acest lucru tastând:
sudo systemctl restart httpd.service
Instalarea Modulelor PHP
Pentru a îmbunătăți funcționarea PHP, putem instala opțional unele module adiționale.
Pentru a vedea opțiunile și bibliotecile modulelor PHP puteți tasta asta în sistem:
yum search php-
Rezultatele sunt toate componente opționale pe care le puteți instala. Vă vom oferi o scurtă descriere a fiecăreia:
php-bcmath.x86_64 : A module for PHP applications for using the bcmath library
php-cli.x86_64 : Command-line interface for PHP
php-common.x86_64 : Common files for PHP
php-dba.x86_64 : A database abstraction layer module for PHP applications
php-devel.x86_64 : Files needed for building PHP extensions
php-embedded.x86_64 : PHP library for embedding in applications
php-enchant.x86_64 : Enchant spelling extension for PHP applications
php-fpm.x86_64 : PHP FastCGI Process Manager
php-gd.x86_64 : A module for PHP applications for using the gd graphics library
. . .
Pentru a obține mai multe informații despre ce face fiecare modul, puteți fie căuta pe internet sau puteți privi descrierile din pachete tastând:
yum info package_name
Vor exista o mulțime de ieșiri, cu un singur câmp numit Description care va avea o lungă explicație a funcționalității pe care o oferă fiecare modul.
De exemplu, pentru a afla ce face modulul php-fpm putem tasta:
yum info php-fpm
Împreună cu o mare cantitate de alte informații, veți găsi ceva care arată ca mai jos:
. . .
Summary : PHP FastCGI Process Manager
URL : http://www.php.net/
License : PHP and Zend and BSD
Description : PHP-FPM (FastCGI Process Manager) is an alternative PHP FastCGI
: implementation with some additional features useful for sites of
: any size, especially busier sites.
Dacă, după cercetări, decideți că doriți să instalați pachetul, puteți face acest lucru utilizând comanda yum install așa cum ați făcut și cu celelalte software.
Dacă decideți că php-fpm este ceea ce vă trebuie puteți tasta:
sudo yum install php-fpm
Dacă doriți să instalați mai mult de un modul, puteți face acest lucru enumerându-le pe fiecare, separate printr-un spațiu după comanda yum install, ca mai jos:
sudo yum install package1 package2 ..
În acest moment grupul LAMP este instalat și configurat. Cu toate acestea, va trebui să testăm PHP.
Pasul Patru – Testarea Procesării PHP pe Server-ul Web
În loc să testăm dacă sistemul dvs. este configurat corespunzător pentru PHP, putem crea un script de bază pentru PHP.
Îl putem numi info.php. Pentru ca Apache să găsească fișierul și să îl folosească corect, trebuie să fie salvat într-un director specific, care este numit “web root”.
În CentOS 7, acest director este localizat în /var/www/html/. Putem crea fișierul în acea locație tastând:
sudo vi /var/www/html/info.php
Acesta va deschide un fișier nou. Va trebui să punem următorul text, care este un cod PHP valid, în interiorul fișierului:
<?php phpinfo(); ?>
Când ați terminat salvați și închideți fișierul.
Dacă aveți un firewall, executați următoarele comenzi pentru a permite trafic HTTP și HTTPS:
sudo firewall-cmd –permanent –zone=public –add-service=http
sudo firewall-cmd –permanent –zone=public –add-service=https
sudo firewall-cmd –reload
Acum putem testa dacă server-ul nostru web poate afișa conținut generat de scriptul PHP. Pentru a încerca acest lucru nu trebuie decât să vizităm pagina prin intermediul browser-ului web. Veți avea nevoie de adresa IP publică.
Adresa pe care dorim să o vizităm va fi:
http://your_server_IP_address/info.php
Pagina afișată va arăta ca cea de mai jos:
Această pagină oferă informații despre server din perspectiva PHP. Este util pentru depanare și pentru a vă asigura că setările dvs. sunt aplicate corect.
În cazul în care acest lucru a fost un succes, atunci PHP funcționează conform așteptărilor.
Probabil veți dori să înlăturați acest fișier după test pentru că poate să ofere informații despre server utilizatorilor neautorizați. Pentru a face acest lucru, puteți tasta următoarele:
sudo rm /var/www/html/info.php
Puteți oricând reface această pagină dacă doriți să accesați aceste informații mai târziu.
Concluzii
Acum că aveți grupul LAMP instalat, aveți multe opțiuni pentru ce să faceți în continuare. Practic ați instalat o platformă care vă va permite să instalați o mulțime de website-uri și software web pe server-ul web.