După cum deja probabil că știi, Internetul este un sistem global de rețele de computere interconectate care utilizează protocoalele TCP/IP pentru a comunica între ele și cu o multitudine de alte dispozitive conectate.
Mai simplu spus, internetul este o ”rețea de rețele” private, publice, academice, de afaceri și guvernamentale de niveluri locale sau globale, conectate printr-o gamă largă de tehnologii electronice, cu sau fără fir sau chiar optice.
Internetul face posibilă circulația unui întreg univers de resurse și servicii de informații, cum ar fi documentele și aplicațiile hypertext interconectate ale World Wide Web (WWW), poșta electronică, telefonie și partajarea de fișiere.
La baza internetului stă conceptul de IP sau Internet Protocol, care este principalul mijloc care face posibilă trimiterea de date în rețelele din care este alcătuit, sau, mai concret, între serverele ce asigură găzduire web a site-urilor și terminalele informatice fixe sau mobile. Principala sa funcție, de rutare, are, de fapt, rolul de a face posibilă existența netului.
În acest articol vei afla câteva detalii despre IPv6, ultima versiune a acestui protocol.
Cuprins:
1. Ce este IPv6 și ce beneficii aduce noul protocol de internet?
2. Testul IPv6 și comunicarea cu vechiul protocol IPv4
1. Ce este IPv6 și ce beneficii aduce noul protocol de internet?
După cum știi deja, adresele IP sunt, de fapt, o înșiruire de numere despărțite prin puncte, unice, irepetabile și alocate câte unui device. Un exemplu de adresă IP poate arăta astfel: 123.456.78.90. Acestea sunt valabile în protocolul curent, și anume IPv4. Calculatorul, laptopul sau smartphone-ul tău au fiecare câte un astfel de număr atunci când sunt conectate la internet.
IPv4 este construit pe o structură pe 32 de biți, ceea ce înseamnă că totalitatea adreselor de IP din lume este de ordinul 2 ridicat la puterea 32, adică undeva în jurul a 4.3 miliarde și care au și fost alocate în totalitate în jurul anului 2011 sau 2012. Asta nu înseamnă că internetul s-a sfârșit și că nu mai este posibilă conectarea altor device-uri noi. Soluții există și una dintre ele este tocmai trecerea la un nou protocol, și anume IPv6.
Deosebirea fundamentală față de IPv4 este că IPv6 este construit pe o structură pe 128 de biți. Diferența față de 32 de biți este enormă, deoarece numărul adreselor în noul protocol poate atinge o cifră aproape imposibil de imaginat, și anume 2 ridicat la puterea 128, ceea ce s-ar traduce prin adăugarea la cele 4.3 miliarde de adrese inițiale a încă 11 cifre. Numărul este 340 282 366 920 938 463 463 374 607 431 768 211 456 și poartă denumirea de 340 de undecilioane.
O altă deosebire față de IPv4, care este un sistem decimal (adică adresele IP pot fi notate doar cu numere de la 0 la 9), este că IPv6 este hexadecimal (în baza 16). Acest lucru înseamnă că notațiile, pe lângă cele cifrice ale vechiului protocol, mai adaugă și unele literare, de la litera A la F.
Practic, o adresă IPv6 poate arăta în felul următor: 2002:1db6:86b5:0000:0000:8c4e:0453:7454, fiind alcătuită din opt câmpuri a câte patru itemi hexadecimali. Fiecare câmp ocupă un spațiu de 16 biți, spre deosebire de cele ale IPv4 ce ocupau doar 8 biți. Astfel, beneficiul major al acestui nou protocol este că se vor putea conecta la internet, practic, o infinitate de device-uri, un lucru foarte important deja când IoT (Internet of Things) face posibilă conectarea chiar și a frigiderului sau mașinii de spălat smart, alături de deja mai cunoscutele televizoare sau boxe inteligente.
2. Testul IPv6 și comunicarea cu vechiul protocol IPv4
Poți verifica foarte simplu dacă ISP-ul (Internet Service Provider) tău furnizează servicii de internet cu capacitate IPv6. Pur și simplu tastezi pe Google IPv6 test și vei găsi o mulțime de site-uri care îți pot verifica conexiunea din acest punct de vedere.
După cum ai putut observa deja din secțiunea anterioară, IPv4 și IPv6, deși conțin aceleași inițiale și se referă la adrese de internet, nu pot comunica între ele din cauza diferențelor structurale, fiind astfel considerate ca protocoale incompatibile.
Astfel, dacă avem două calculatoare sau servere (unul cu IPv4 și celălalt cu IPv6) legate între ele printr-un simplu switch, ele nu vor putea comunica între ele. Ce se poate face în acest caz, deoarece renunțarea la protocolul vechi nu este o chestiune fezabilă?
Soluția este fie să se configureze pe ambele device-uri ambele protocoale sau, mai simplu, să se adauge un router între cele două device-uri care să fie configurat cu ambele clase de adrese IPv4 și IPv6. Acest mod de rezolvare a comunicării se numește Dual Stack.
Lucrurile se complică, însă, când o rețea IPv4 vrea să comunice prin internet cu alte rețele care sunt configurate la nivel IPv6. Varianta cu configurarea ambelor protocoale pe routerele sau calculatoarele rețelelor nu mai este fezabilă în cazul unor numere foarte mari de device-uri. Una din soluții la această problemă este NAT-PT (sau prescurtarea de la Network Address Translation – Protocol Translation), care, practic, are rolul de a translata, prin intermediul unui router, o adresă IPv4 în una IPv6.
Așadar, trecerea la IPv6 nu se va face dintr-o dată, ci este un proces care va dura o lungă perioadă de timp, în care cele două protocoale vor coexista și vor comunica între ele.
Sursa foto: pixabay.com